Despre Familia Regala

      Scriu acest articol ca urmare a promisiunii facuta intr-o postare anterioara, mai precis cu ocazia sosirii in Bacau a ASR Printesa Lia, sotia ASR Printului Paul de Romania. Sosita in Bacau la initiativa Fundatiei Constantin Brancoveanu, aceasta a icnercat sa lamureasca macar cate ceva din istoria nestiuta a Casei Regale de Romania - mai precis conflictul dintre sotul acesteia ASR Printul Paul si MSR Regele Mihai I.
      Este bine de precizat faptul ca românii au avut în aproape toata istoria lor, până la 30 decembrie 1947, un regim monarhic, la început de drept divin, cu un domn, apoi monarhic-constituţional, cu un principe dom­nitor în fruntea statului. Formă a monarhiei, regalitatea s-a instituit nu în 1866, după detronarea lui Cuza, ci la 15 mai 1881, când, prin decizia Kaiserului Germaniei, şeful Casei de Hohenzollern-Sig­maringen, principele Carol de Hohenzollern-Sigmaringen, a devenit Majestatea Sa Regele Carol I al României, iar soţia sa Elisabeta, prinţesă de Wied – M.S. Regina Elisabeta. Prin decret regal, publicat în Monitorul Oficial la 22 martie 1889, membrii familiei regale primesc titlurile de Alteţă Regală, Prinţ sau Prinţesă de România. Deoarece Carol I a decedat fără descendenţi, la 10 octombrie 1914 i-a succedat nepotul de frate, Alteţa Sa Regală Prinţul Ferdinand, care devine M.S. Regele Ferdinand I al României. Soţia sa, A.S.R. Prinţesa Maria de Anglia, devine M.S. Regina Maria a României, iar întâiul lor născut, A.S.R. Prinţul Carol, devine noul prinţ moştenitor al României.

    La 31 august 1918, Prinţul Moştenitor Carol s-a căsătorit legal, la Odessa, cu Ioana Valentina (Zizi) Lambrino, din căsătorie rezultând un nou prinţ moştenitor legitim, Carol Mircea Grigore. Deoarece aceasta nu era de vita nobila ci doar fiica unui general roman, liberalii au declarat, prin Tribunalul de Ilfov, căsătoria nulă, în 1919, anuland toate drepturile noului prinţ moştenitor. Dar nulă era hotărârea civilă, deoarece căsătoria, fiind încheiată prin Biserică, nu putea fi desfăcută decât prin Consistoriul bisericesc, ori Sfântul Sinod nu a des­făcut-o niciodată. In urma insistentelor, Zizi Lambrino alaturi de fiul ei parasesc Bucurestiul, stabilindu-se la Paris. În aceste condiţii, Prinţul Carol se casatoreste din nou, la 10 martie 1921, la Atena, şi la 10 mai 1921 la Bucureşti, ilegal, deoarece era deja căsătorit - relatia acestuia cu Zizi Lambrino nefiind oficial dezlegata - cea de a doua căsătorie fiind aşadar o relaţie de bigamie. Desigur ca ambele ramuri ale familiei regale (cea a Regelui Mihai si a Principelui Duda - sotul fiicei sale Principesa Margareta cat si a Printului Paul - fiul lui Carol Mircea si nepotul lui Carol II) considera ca adevarul se afla in tabara sa. Regele Mihai ca tatal sau se casatorise legal cu Printesa Elena a Greciei, iar Printul Paul ca tatal sau Printul Carol Mircea este primul fiu a lui Carol II si cel care trebuia sa fie mostenitorul tronului). Nu doresc sa iau apararea Prinţul Carol Mircea Grigore dar cred ca acesta a fost înlăturat nedrept din Istorie pentru a i se face loc lui Mihai, care sincer sa fim a fost unul dintre cei mai slabi conducatori ai Romaniei din veacul al XIX-lea si pana la instaurarea republicii.  Deoarece dorea o viata privata alaturi de Zizi Lambrino la 5 ianuarie 1926, A.S.R. Carol II al României se autoexclude din Casa Regala pierzându-şi dreptul la titulatură, şi luandu-si numele patronimic de „Caraiman“, devenind simplul cetăţean Carol Caraiman. El a redevenit „al României“ în 1930, când, pe 13 iunie, a fost proclamat rege şi a reintrat, legal, în toate drepturile.

     În ceea ce-l priveşte pe Mihai, acesta a renunţat, la 30 decembrie 1947, „pentru mine şi pentru urmaşii mei la tron, renunţând pentru mine şi pentru ei la toate prerogativele ce le-am exercitat...“. În consecinţă, Mihai a devenit cetăţeanul Mihai Argeşanul. El a pierdut, astfel, dreptul de a aspira la calitatea de şef al Casei Regale române, calitate deţinută de regele en titre Carol II şi care, la moartea acestuia (4 aprilie 1953), nu putea fi revendicată decât de prinţul legitim Carol Mircea Grigore (recunoscut prin deciziile irevocabile ale tribunalelor din Lisabona şi Paris în 1955, 1957 şi 1963). Abdicând, Mihai a pierdut şi dreptul la utilizarea tuturor titlurilor amintite, titluri pe care a reînceput să le utilizeze astăzi, ilegal, deoarece nu a redevenit rege. Prin urmare, în 1948, la Atena, nu „M.S. Regele Mihai I“ sau „A.S.R. Mihai al României“ s-a căsătorit cu prinţesa Anne de Bourbon-Parma, ci cetăţeanul Mihai Argeşanu. Drept consecinţă, atât numita Anne de Bourbon-Parma, cât şi fiicele sale utilizează ilegal titlurile de „M.S. Regina“, respectiv „A.S.R. Prinţesa“, la care nu au dreptul.
    Fara a fi atenti exclusiv asupra acestor evenimente cu siguranta ati mai auzit de acest subtil conflict din interiorul Casei Regale. Dupa cum am spus si mai sus nu sunt partizanul niciunei parti, dar cred ca Printul Carol Mircea a fost scos abuziv din istorie. Dar dupa cum Napoleon spunea, "Istoria este versiunea evenimentelor trecute asupra cărora oamenii s-au pus de acord". In consecinta acum nimeni nu mai poate face nimic, mai ales ca ASR Carol Mircea a decedat in 2006 iar de peste 50 de ani Romania este o republica.

 Material preluat (si modificat) de pe Justitiarul.ro