Recenzie "Desertul pentru totdeauna" de Octavian Paler

     Mai am cateva pagini si termin cea de-a doua carte pe care o citesc din seria de autor a lui Octavian Paler, prima fiind "Autoportret intr-o oglinda sparta", despre care am scris si aici. Remarc tot mai des faptul ca, fara sa fie un creator desavarsit de personaje si actiuni care sa te tina cu sufletul la gura, singurul protagonist fiind chiar autorul, Octavian Paler cucereste zilnic din ce in ce mai multi cititori prin simplitate scrierilor sale si prin sinceritatea relatarii evenimentelor ce i-au marcat viata autorului, si in care, fiecare se regaseste intr-un anume moment. La fel ca in "Autoportret intr-o oglinda sparta" scriitorul dezvaluie, sub forma de jurnal momentele cheie prin care a trecut de-a lungul vietii sale, cu realizari si esecuri, cu impliniri si dezamagiri. Lectura romanelor lui Paler face bine oricarei persoane, indiferent de statut social, de tipul de personalitate sau de gusturile pentru un anumit gen de literatura. Scrierea lui Paler nu face niciodata diferente. Ea se adreseaza in egala masura adolescentilor, adultilor sau persoanelor varstnice, avand rolul egal de a te readuce cu picioarele pe pamant daca esti o persoana prea visatoare, de a-ti intari convingerile in care crezi, chiar daca ele se gasesc sau nu in opera scriitorului si, nu in ultimul rand, de a-ti forma idealuri. In schimb, pentru tipul persoanelor meditative, solitare uneori chiar introvertite si melancolice, opera lui Octavian Paler este un adevarat remediu. Cu siguranta foarte multe persoane (printre care si eu - cu toate ca sunt un extravertit convins) considera ca "poate mai mult simt decat inteleg (...) reprezint categoria cea mai stupida: omul cu sentimente. Ma domina ceea ce simt, nu ceea ce gandesc". Cu toate acestea, ma impresioneaza de fiecare data profunzimea sentimentelor si trairilor lui Octavian Paler, felul in care acesta trateaza existenta, conditia umana sau chiar moartea, deoarece chiar scriitorul nota ca "nu gasesc puterea de a nu ma interesa ceea ce se intampla in jurul meu".
     Dincolo de partea educativa a romanelor lui Octavian Paler, scriitorul ofera numeroase detalii despre viata satului romanesc, despre conditia taranului roman in perioada interbelica, despre cum "satul romanesc scria odinioara istoria fara sa-si dea seama"  sau despre felul in care un "bastinas din Lisa" s-a trezit, dintr-o data, elev la cel mai prestigios liceu al Bucurestiului. Scriitorul descrie cum in dimineata in care a avut loc plecarea sa la Bucuresti acesta s-a gandit sa fuga in padure si sa se ascunda. Doar ca pentru asta trebuia sa sara gardul din spatele curtii de care insa se impiedica din cauza bocancilor, timp suficient pentru ca tatal sau sa vina si sa il convinga sa mearga la Bucuresti. Astfel scriitorul cinsidera ca gradul acela pe care nu l-a mai sarit reprezenta de fapt o borna catre  "iesirea  din copilarie, din singurul paradis pierdut". Desigur ca de acest fapt scriitorul si-a dat seama mult mai tarziu, abia dupa ce a terminat facultatea. Astfel, Octavian Paler, considera ca destinul nostru este in mare parte influentat de lucrurile mici, care ni se intampla zi de zi, si carora de cele mai multe ori, nu le dam importanta fiind mai preocupati de problemele cotidiene. La un momentdat autorul se intreaba cum ar fi decurs existenta sa daca ar fi sarit acel gard si nu ar mai fi fost nevoit sa traiasca in Bucuresti si sa isi ia viata in maini inca de pe bancile liceului. Multi dintre noi nu ne dam seama de consecintele pe care le au actiunile pe care le facem zi de zi si nici de felul in care acestea ne influenteaza viitorul: "(...) ma indoiesc ca destinul actioneaza, in general, spectaculos. Mergi pe o strada oarecare, fara sa iti treaca prin cap ca, pe o alta strada, la o alta ora, intr-o alta zi, ai fi intrat pe un alt fagas al destinului pentru ca, mai tarziu, privind inapoi sa descoperi ca totul a atarnat de un fleac, de un amanunt banal". Cand aveti timp si doriti sa evadati din agitatia cotidiana si sa cititi o carte buna, recomandarea mea este, cu siguranta, "Desertul pentru totdeauna".

Punct si de la capat

     

     Astazi oficial s-a tras cortina peste acest an scolar, cu toate ca multi elevi au intrat in vacanta inca de acum cateva saptamani. Pentru mine si colegii mei, a fost un an cu impliniri si esecuri, cu amintiri frumoase, condimentate insa cu intamplari mai putin placute, dar amuzante, care cu siguranta, ne vor ramane mereu in memorie. Pentru unii a fost un an greu, pentru altii mai putin dar, pentru toti, rezultatele muncii s-au vazut astazi, la festivitatea de premiere prin numeroasele premii obtinute atat in activitatea scolara cat si extrascolara. 

     Pentru mine acest final de an scolar nu este unul obisnuit, ca toate cele de pana acum. Este anul in care, dupa aproape doi ani petrecuti in Colegiul National "Ferdinand I" Bacau ma voi intoarece in Colegiul "Vasile Alecsandri" de unde am plecat  in primul semestru al clasei a IX-a. Nici atunci nu a fost o mutare inspirata, nu stiu daca va fi nici acum. Insa stiu un singur lucru. Nu pot fi rational asa cum mi-a spus astazi dirigintele meu. Asa cum spunea Octavian Paler "fac parte din categoria oamenilor care, intai gandesc cu sufletul si mai apoi cu mintea." Nu de putine ori am fost foarte critic la adresa Colegiului "Ferdinand" si nu m-am sfiint niciodata sa spun ceea ce gandesc despre acest liceu, in speranta ca, poate macar cativa imi vor impartasi sentimentele si alaturi de ei voi putea schimba ceva, cat de mic. Cu siguranta asta s-a intamplat. Insa acum, la final de drum, incerc sa uit toate rautatile spuse uneori justificat, alteori nu, si sa admit, din nou ca Octavian Paler ca "ma despart cu greu de lucrurile si de situatiile cu care, cat de cat, m-am obisnuit. Orice despartire lasa in mine un gol, o nedumerire". Pentru mine Colegiul "Ferdinand" nu a fost ceea ce mi-am dorit si poate, nu am avut puterea sa infrunt greutatile care le-am intampinat in acest liceu. In schimb stiu ca am intalnit 29 de colegi aproape minunati de care imi voi aminti cu drag oricand dincolo de toate nemultumirile mele de pana astazi si un diriginte asemeni lui Socrate din filmul "Liceenii" care cred ca il mai gasesti doar in cartile de limba romana. Asa sper sa imi amintesc de promotia 2013 a clasei a X-a A din Ferdinand. Pentru prima oara imi doresc ca transferul meu sa nu se mai realizeze si sa fiu nevoit sa raman alaturi de voi pana la final. In schimb nu cred ca asta se mai poate. Pentru cei cu care m-am inteles cel mai bine in aceasta clasa sper sa nu devin un strain pentru voi si anul scolar viitor sa ne gaseasca la fel ca acum. 

Ora de istorie II

     

      Pe parcursul zilei de ieri am avut ocazia să particip la un eveniment inedit - 40 de ani de la absolvirea uneia dintre promoţiile de cadre didactice a Colegiului Naţional Pedagogic "Ştefan cel Mare" Bacău - promoţie din care face parte şi tatăl meu. Mmdea .... cam boooring nu? Ei bine nu. Începând cu ora 11:00 actualii profesori şi învăţători s-au adunat în curtea colegiului după care au urcat în clasă în care acum 40 de ani au spus pentru ultima dată "prezent". Cu emoţie s-au aşezat în băncile care, la vremea lor, le mâzgăleau cu formule de matematică şi fizică sau pe care scriau versurile poeziilor preferate. Pentru câteva ore actualii profesori au schimbat rolurile. Doi dintre foştii profesorii prezenţi la manifestaţie au strigat iar catalogul, în timp ce "elevii" au răspuns "prezent" aşa cum făceau la fiecare oră.
      De la liceu au plecat către restaurantul Imperial acolo unde până târziu în noapte au dansat aşa cum au făcut-o la ultimul banchet, au rememorat clipele frumoase petrecute pe parcursul celor 5 ani de liceu iar alături de profesori, şi-au amintit de ascultările care parcă nu se mai terminau şi de emoţiile care îi cuprindeau la auzul unui 10 muncit sau, dimpotrivă a unui 4 poate mult mai trudit dar dat indulgent de care cel mai sever profesor al liceului. Şi-au reamintit isprăvile pe care fiecare le-a făcut la un moment dat atunci când trebuia să treacă neobservat de portarul şcolii când dorea să meargă la un film sau când, pe sub banca, citeau biletul pe care erau scrise câteva cuvinte de dragoste din partea unui alt coleg.
       Poate pentru mulţi lucrurile acestea par plictisitoare. Aşa mi s-au părut şi mie când tatăl meu m-a chemat la eveniment dar, pe parcursul zilei de ieri, am încercat să văd dincolo de oamenii pe în mare parte nu îi cunoşteam. Am încercat să îmi dau seama de profunzimea sentimentele care îi încercau pe fiecare după 40 de ani de la revederea foştilor colegi şi profesori. Mi s-a părut de neînţeles cum profesorii şi elevii de atunci au dansat cu foc, au râs, s-au amuzat pe seama amintirilor care îi leagă şi au rememorat orele care parcă nu se mai terminau şi care au rămas la fel de vii mult timp după terminarea liceului. Am început acest articol pe la ora 18:00 dar abia acum am reuşit să îl termin. Mi-a luat ceva timp deoarece cu greu îmi găseam cuvintele şi asta pentru că eu şi generaţia mea nu vom simţi niciodată aceste emoţii, nu vom fi capabili să ne întâlnim nici peste 10 ani măcar jumătate din colegi, nu vom avea adevărate amintiri care să ne lege şi să ne unească, nu vom avea profesori de care mereu să ne amintim şi să fim mândri că am avut ce învăţa de la ei în adevăratul sens al cuvântului şi nu vom simţi niciodată mulţumirea unei note de 10 muncite cu adevărat şi acordată de către cei mai severi profesori. Aşa cum spunea şi profesoara mea de romana suntem o generaţia, sper sa nu jignesc pe cineva, handicapată (metaforic desigur). În schimb îmi e mai uşor să spun ce avem. Avem clase care pe zi ce trece sunt mai dezbinate din cauza conflictelor care au loc zilnic între elevi şi profesori, avem profesori de duzină interesaţi doar de propriile interese şi nu de educarea noastră, avem beizadele care obţin mereu note de 9 şi 10 eclipsându-i pe care care muncesc cu adevărat pentru ele dar care sunt sugestiv numiţi "tocilari", avem fiţe care îmbraca o prostie crasă şi exemplele pot continua la nesfârşit ..... iar când vom trage linie în clasa a12a vom realiza că de fapt .... nu avem nimic. Asta nu e un caz particular pentru o promite sau alta. Aşa se intapla cu majoritatea absolvenţilor de câţiva ani încoace. Dar hai că vă găsesc repede şi o scuză. Sunt eu prea idealist. Stiu ca toate se schimba si ca nimeni, in afara de Colegiul "Ferdinand", nu poate ramane in afara timpului. Dar mi se pare ca generatia mea s-a instrainat prea mult de niste valori de bun simt care incep incetul cu incetul sa dispara.

Primele impresii de la TNL Bacau

    

      Dupa cum anuntam ieri pe blog, astazi am participat la prima mea sedinta in calitate de membru al Tineretului National Liberal. Imi puneam ieri intrebarea oare cum va fi? Daca la inceput aveam ceva emotii din cauza asta, pe finalul sedintei chiar incepusem sa ma acomodez cu atmosfera. A fost super deoarece niciuna dintre temerile scrise ieri, din fericire, nu s-a adeverit. Mi se pare o modalitate foarte placuta de a-ti petrece timpul liber, imbinand utilul cu placutul. Utilul este ca simti ca poti face ceva bun atat pentru tine deoarece ai de invatat foarte multe lucruri noi, iar placutul este faptul ca iti faci foarte multi prieteni si ai parte e distractie pe cinste. Ceea ce m-a uimit a fost numarul mare de participanti. In afara de mine au mai fost, sa nu gresesc, inca 5-6 membri noi. Astazi s-au pus in discutie doua subiecte: primul privitor la organizarea unei tabere la Costinesti la sfarsitul lunii iulie, la care sa participe toti membrii TNL iar cea de-a doua, privitoare la organizarea unui training intitulat "Pasi catre un CV european" ce isi propune desfasurarea unui stagiu practic, cursuri teoretice de comunicare, cultura organizationala, resurse umane si managementul timpului, toate acestea oferite gratuit si exclusiv membrilor TNL Bacau. Training-ul se va desfasura in doua etape: primele zile in Bacau, iar urmatoarele la o pensiune din Bran. 

      Ma bucur ca inca de la prima participare in cadrul organizatiei am putut fi de folos. Astfel, alaturi de Liviu Sociu, (primvicepresedinte al organizatiei) am hotarat sa reactualizam putin situl oficial al TNL Bacau. Astfel aici puteti citit primul meu articol scris alaturi de Liviu despre activitatile organizate cu prilejul Zilei de 1 Iunie. 

      Ca sa rezum, atmosfera mi s-a parut mai mult decat primitoare, iar cei prezenti se vede ca intr-adevar vor sa faca ceva util atat pentru dezvoltarea lor personala cat si pentru comunitatea bacauana. Poate putini dintre voi stiti ca multe dintre liceele au cate un birou de conducere caruia va puteti adresa in cazul in care doriti sa deveniti membrii ai TNL Bacau. Daca sunteti interesati, puteti lasa un comentariu cu liceul in care invatati pentru a va spune cine se ocupa de liceul vostru. Personal chiar daca este prima participare si implicare in astfel de actiuni, nu regret alegerea facuta, ba chiar mai mult, o consider foarte utila in dezvoltarea mea ca viitor cetatean.

Tineretul National Liberal. Oare cum va fi?

      

     A trecut mai bine de o luna de cand anuntam aici ca sunt "aproape liberal cu acte in regula". In sfarsit am reusit sa fac si acest pas. Maine voi semna formularul de adeziune si voi participa la prima sedinta in calitate de membru in cadrul Gruparii Colegiale a Tineretului National Liberal filiala Bacau la care participa elevi din toate liceele din Bacau. Sedinta de maine va reuni toti membrii TNL Bacau indiferent de filiala in care activeaza. Ca sa folosesc putin cele invatate la training-urile doamnei Zaharia:

• Asteptari: chiar daca ma voi implica in politica, atat cat se poate la varsta de 17 ani, asteptarile mele sunt destul de mari. Imi doresc sa pot participa mai activ la rezolvarea problemelor din societatea bacauana, sa ma implic in mai multe proiecte fie ele educative, culturale, sociale si nu in ultimul rand politice, sa pot transpune in practica cele invatate pana acum la diferitele cursuri si traininguri la care am participat si nu in ultimul rand sa inteleg mai bine mecanismele care stau la baza democratiei si a liberalismului. Nu in ultimul rand astept sa imi fac noi prieteni si sa socializez deoarece implicarea in astfel de actiuni, de cele mai multe ori, inseaman si legarea de prietenii sau relatii de amicitie.
• Temeri: daca la training-urile doamnei Zaharia scriam simplu nu am temeri nu acelasi lucru il pot spune si astazi. Imi e teama ca nu voi avea suficient timp sa ma implic pe cat de mult as dori dar si faptul ca nu cumva actiunile la care va trebui sa particip sa fie prea lungi si prea obositoare. Cam atat la temeri. Normale cred eu pentru un inceput de drum.
• Contributie: in mare parte am scris si mai sus. Astept sa imi dezvolt mai mult capacitatile de comunicare si de implicare in tot ceea ce inseamna socialul bacauan.  

     Voi reveni maine cu primele impresii. Pana atunci don'e worri, be happy.

S-au aflat rezultatele "Extemporalului la viitor"

     Ieri, 04 Iunie 2011 incepand cu ora 11:00 a avut loc la Muzeul de Istorie decernarea premiilor celei de-a zecea gale a Festivalului-Concurs de Creatie Literara si Jurnalism "Extemporal la viitor" organizat de Fundatia culturala "Georgeta Mircea Cancicov" Bacau patronata de scriitorul si omul de cultura Victor Munteanu. Proiectul organizat an de an incepand cu 2011 isi propune sa premieze cele mai bune lucrari trimise de elevii claselor V-VIII si IX-XII la sectiunile: poezie, proza, dramaturgie si jurnalism. Inca de la infiintarea sa, Fundatia lui Victor Munteanu s-a preocupat activ de descoperirea, promovarea si sustinerea tinerelor talente din Bacau, fiind un partener loial in toate proiectele cultural-educative ce s-au desfasurat in Bacau in ultimii ani. Castigatorii au primit, pe langa diplome, si numeroase carti si reviste de literatura si nu numai care sa le fie reper in activitatea pe care o vor desfasura. Au participat la eveniment Calistrat Costin, presedinte al USL Bacau, Dumitru Braneanu, Cornelia Ichim Pompiliu, Gabriel Stan, Nicu Aur, Dumitru Nicolescu etc. Momentele artistice au fost sustinute de Anton Achitei, Ansamblurile folclorice "Ciobanasul", "Saratelul" si "Ca la noi" si elevii Liceului "George Apostu". Din noianul de premii acordate am retinut doar doua: Premiul I pentru Colegiul National "Vasile Alecsandri" Bacau la sectiunea Jurnalism pentru paginile saptamanale aparute in ziarul Desteptarea coordnate de prof. Ramona Mocanu, prof Alina Casian si prof Marin Preda (da, nepotul scriitorului) respectiv  Mentiunea acordata Scolii "Miron Costin" Bacau la sectiunea Reviste Scolare pentru revista "Floare de colt" editata de prof. Carneala Fernanda si David Aura si Felicitari tuturor participantilor si mai ales premiantilor. 

Aflați mai multe »

Ora de istorie la Miron Costin

     

      Ieri 02 Iunie 2011 Scoala "Miron Costin" Bacau si-a deschis larg portile pentru a-i primi pe oaspetii de seama, actuali si fosti profesori, dar si elevi, invitati sa participe la cea de-a 40-a aniversare de la infiintarea scolii. Deoarece stau la doua blocuri distanta nu am vrut si nu am putut sa nu particip la eveniment. In doar doi ani de cand eu si colegii mei am terminat scoala s-au schimbat multe. Doar holurile, curtea scolii  si clasa in care VIII-B-ul a invatat au ramas aceleasi. Indiferent cine ai fi si unde ai terminat scoala generala este imposibil sa nu ai din acest loc cele mai frumoase amintiri. Scoala locul in care pentru prima data auzi clopotelul si te asezi temator in banca dar si locul unde faci trecerea de la creioanele colorate si plastilina la stiloul care cantareste parca o tona. 

Aflați mai multe »

Ziua copilului sarbatorita in Bacau

 

      Vreau sa incep prin a transmite tuturor copiilor la multi ani cu ocazia zilei de 1 Iunie. Pentru unii e ultima data cand sarbatoresc aceasta frumoasa zi. Printre aceia ma numar si eu. Cu toate ca spre dupa-amiaza vremea nu a prea tinut cu organizatorii deoarece a inceput inca de pe la ora 16:00 sa ploua binicel festivitatile de anul aceasta dediacte zilei copilului au fost la inaltime. Ca de obicei aceasta sarbatoare a fost marcata prin organizarea festivalului Arlekin derulat de Primaria Municipiului Bacau, Consiliul Local Bacau si Consiliul Judetean al Elevilor. Acesta din urma devine un partener din ce in ce mai stabil pentru autoritatile locale deoarece membrii consiliului se implica in numeroase activitati dedicate educatiei si culturii bacauane fiind un sustinator si promotor al diferitelor activitati scolare si extrascolare. 

Aflați mai multe »